{"id":80,"date":"2021-08-30T11:32:11","date_gmt":"2021-08-30T09:32:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/?page_id=80"},"modified":"2021-10-05T08:49:03","modified_gmt":"2021-10-05T06:49:03","slug":"reginapoeta","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/reginapoeta","title":{"rendered":"Via\u0163a \u015fi opera"},"content":{"rendered":"\r\n

Leben und Werk<\/a><\/h2>\r\n\r\n\r\n\r\n

Regina Elisabeta – Carmen Sylva. Via\u0163a \u015fi opera literar\u0103 (1843-1916)<\/h2>\r\n\r\n\r\n\r\n

\u201eOare nu este destinul meu unul minunat cu tragismul s\u0103u, cu dulcea\u0163a lui, cu str\u00e2mtoarea unei \u00eenchisori \u015fi \u0163\u0103rmuri nelimitate? F\u0103r\u0103 de una, nici cealalt\u0103 nu ar fi fost posibil\u0103, doar c\u0103 eu nu pot profita prea mult, eu simt doar str\u00e2mtoarea.\u2013 Deseori m\u0103 g\u00e2ndesc acum, noaptea, la destinul meu \u015fi cred c\u0103 mi s-ar putea ierta, totu\u015fi, que je suis une grande r\u00e9volt\u00e9e<\/em> .\u201c \u00a0\u00a0<\/em><\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

\u201eCu pana \u00een m\u00e2n\u0103 sunt o cu totul alt\u0103 persoan\u0103.\u201c<\/em><\/p>\r\n\r\n\r\n

\r\n\r\n\r\n

 <\/p>\r\n

1843<\/strong>
Neuwied, 29 decembrie: Se na\u015fte Elisabeth Pauline Ottilie Luise, printes\u0103 de Wied, primul copil al Principelui Hermann de Wied \u015fi a Principesei Maria, n\u0103scut\u0103 Prin\u0163es\u0103 de Nassau-Weilburg.<\/p>\r\n


1855-60<\/strong>
Elisabeta prime\u015fte lec\u0163ii \u00een domenii umaniste (istorie, literartur\u0103, gramatic\u0103, istoria artei, istoria religiei) \u015fi exacte (matematic\u0103 \u015fi fizic\u0103). \u00cenva\u0163a de mic\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 limba matern\u0103 germana, mai multe limbi str\u0103ine: englez\u0103, francez\u0103, italian\u0103, dar \u015fi latin\u0103 \u015fi greaca veche. Prime\u015fte lec\u0163ii de filosofie de la tat\u0103l ei.<\/p>\r\n


1861<\/strong>
Prima \u00eent\u00e2lnire cu Prin\u0163ul Karl de Hohenzollern-Sigmaringen la Curtea prusac\u0103 din Berlin, relatat\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een cartea semnat\u0103 de Carmen Sylva, Mein Penatenwinkel (Col\u0163ul pena\u0163ilor mei, 1908).<\/p>\r\n

1863-64:<\/strong> C\u0103l\u0103torie \u00een Rusia (Moskau \u015fi St. Petersburg) \u00eempreun\u0103 cu m\u0103rtu\u015fa ei, Marea Duces\u0103 Elena a Rusiei. Prime\u015fte lec\u0163ii de pian de la Anton Rubinstein und Clara Schumann.<\/p>\r\n

1864:<\/strong>
Moartea tat\u0103lui, Principele Hermann de Wied.<\/p>\r\n

1864-66:<\/strong>
Mai multe c\u0103l\u0103torii \u00een Elve\u0163ia \u00eempreun\u0103 cu m\u0103rtu\u015fa ei, Marea Duces\u0103 Elena a Rusiei.<\/p>\r\n

1866-68:<\/strong>
C\u0103l\u0103torii \u00een Italia, Suedia \u015fi Fran\u0163a.<\/p>\r\n

1866-1869<\/strong><\/p>\r\n

1866: Prin\u0163ul Karl de Hohenzollern-Sigmaringen este ales Domn al Rom\u00e2niei. 8\/20 mai 1866: sosirea \u00een Rom\u00e2nia; 10\/22 mai 1866: Domnitorul Carol depune jur\u0103m\u00e2ntul \u00een Camera Deputa\u0163ilor din Bucure\u0219ti. 1867: Carol \u00eencepe proiectul de construc\u0163ie a unei re\u0163ele de c\u0103i ferate \u00een \u0163ar\u0103. 1867: Domnitorul sprijin\u0103 cu mijloace financiare proprii Ministerul de R\u0103zboi pentru procurarea de armament \u0219i plata restant\u0103 a ofi\u0163erilor. 1868: Se voteaz\u0103 Legea pentru construirea \u0219i exploatarea re\u0163elei de c\u0103i ferate. Se voteaz\u0103 Legea privind organizarea for\u0163elor armatei, promulgat\u0103 de Domnitorul Carol \u00een 11 iunie 1868.<\/p>\r\n

1869<\/strong>
12 octombrie 1869: Logodna cu Domnitorul Carol al Rom\u00e2niei, la Colonia (K\u00f6ln, Germania), relatat\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een cartea semnat\u0103 de Carmen Sylva, Mein Penatenwinkel (1908); logodna este s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een familie la 16 octombrie la Neuwied.<\/p>\r\n

Octombrie 1869: Elisabeta \u00eencepe s\u0103 \u00eenve\u0163e limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\r\n

15 noiembrie1869: Nunta \u00een palatul de la Neuwied. \u00a0<\/p>\r\n

Decembriea 1869: Pereche princiar\u0103 sose\u015fte \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\r\n

1870<\/strong>
27 august \/ 8 spetembrie 1870, Bucure\u015fti: Se na\u015fte fiica perechii domnitoare, Maria (alintat\u0103 Itty).<\/p>\r\n

Elisabeta Doamna sprijin\u0103 terminarea construc\u0163iei la Azilul \u201eElena Doamna\u201c \u0219i contribuie financiar la construirea unei capele a azilului.<\/p>\r\n

1870-71<\/strong>
Criz\u0103 a tronului rom\u00e2nesc pe fondul r\u0103zboiului dintre Germania \u0219i Fran\u0163a; \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii cu detronarea venite din partea liberalilor radicali, Domnitorul r\u0103spunde cu propria\u2011i stratagem\u0103 a abdic\u0103rii; \u00een acela\u0219i timp, conservatorii \u00eel \u00eendeamn\u0103 pe domnitor s\u0103 nu p\u0103r\u0103seasc\u0103 tronul Rom\u00e2niei.<\/p>\r\n

1871<\/strong>
Cuplul princiar c\u0103l\u0103tore\u0219te prin Rom\u00e2nia pentru a cunoa\u0219te mai bine meleagurile \u0219i pentru a li se ar\u0103ta rom\u00e2nilor.<\/p>\r\n


1872<\/strong>
Martie-aprilie: sejur de tratament al Elisabetei \u00een Italia.<\/p>\r\n

1873<\/strong>
C\u0103l\u0103toria familiei princiare \u00een Germania, vizite la p\u0103rin\u0163i, la Sigmaringen \u015fi Neuwied.<\/p>\r\n

1874<\/strong>
28 martie\/ 9 aprilie 1874 (Joia Mare), Bucure\u015fti: moare fiica perechii domnitoare, Maria, \u00een urma \u00eemboln\u0103virii de difterie. Este \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 \u00een parcul Palatului Cotroceni. \u00a0<\/p>\r\n

1875<\/strong>
10\/22 august 1875: se \u00eencep lucr\u0103rile de construc\u0163ie a Castelului Pele\u0219, \u00een cinstea c\u0103ruia Principesa Elisabeta scrie poezia \u00een german\u0103 In den Grundstein von Castel Pelesch (tradus\u0103 sub titlul: La temelia Castelului Pele\u0219).<\/p>\r\n


1875<\/strong>
Elisabeta se \u00eemprietene\u015fte cu poetul \u015fi diplomatul rom\u00e2n Vasile Alecsandri care o \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 traduc\u0103 din poezia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een limba german\u0103.<\/p>\r\n

1876<\/strong>
Elisabeta Doamna fondeaz\u0103 \u201eSocietatea Na\u0163ional\u0103 de Cruce Ro\u0219ie\u201c.<\/p>\r\n

1877-78<\/strong>
16\/ 28 august 1877: r\u0103zboiul ruso-turc. \u0162arul Alexandrul al II-lea cere ajutorul Domnitorului Carol \u015fi al armatei rom\u00e2ne \u00een luptele de la grani\u0163a de sud a Dun\u0103rii. Victoria armatei rom\u00e2ne de la Plevna marcheaz\u0103 c\u00e2\u015ftigarea independen\u0163ei Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de Imperiul Otoman.<\/p>\r\n

Elisabeta Doamna \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 un serviciu de ambulan\u0163\u0103 \u0219i construie\u0219te cu mijloace proprii \u00een curtea Palatului Cotroceni dou\u0103 bar\u0103ci-spital \u00een care \u00eei \u00eengrije\u0219te pe solda\u0163ii r\u0103ni\u0163i, \u00eendemn\u00e2ndu\u2011le pe doamnele din \u00eenalta societate s\u0103\u2011i urmeze exemplul.<\/p>\r\n

1878<\/strong>
Iunie\/ iulie 1878: Congresul de la Berlin recunoa\u015fte independen\u0163a \u015fi suveranitatea Rom\u00e2niei, dar cu condi\u0163ii dureroase pentru rom\u00e2ni: cedarea Basarabiei c\u0103tre Rusia, primind \u00een schimb Dobrogea \u015fi portul de la Constan\u0163a.
Elisabeta Doamna public\u0103 poezii rom\u00e2ne\u015fti traduse \u00een german\u0103 (\u00eendeosebi de Vasile Alecsandri) \u00een reviste din Germania.\u00a0
Elisabeta Doamna public\u0103 sub pseudonimul E. Wedi prima traducere \u00een german\u0103 a unei poezii de Mihai Eminescu.<\/p>\r\n

1879<\/strong>
Ziua de 10 mai devine s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103: \u00eencep\u00e2nd cu 1879, la 10 Mai se s\u0103rb\u0103toreau urcarea pe tron a Domnitorului Carol \u0219i independen\u0163a Rom\u00e2niei.<\/p>\r\n

Elisabeta Doamna \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201eInstitutul Surorilor de Caritate\u201c cu mijloace personale.<\/p>\r\n

1879<\/strong>
Septembrie-octombrie: sejur de tratament al Elisabetei \u00een \u0162\u0103rile de Jos, la Scheveningen \u015fi Amsterdam.<\/p>\r\n

1880<\/strong>
21 noiembrie\/ 3 decembrie 1880, Sigmaringen: Prin\u0163ul Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul Domnitorului Carol, devine prin\u0163 mo\u015ftenitor al Rom\u00e2niei.<\/p>\r\n

Elisabeta \u00eencepe activitatea de scriitoare sub pseudonimul \u201eCar\u00admen Sylva\u201d.<\/p>\r\n

Primele publica\u0163ii de texte literare ale Elisabetei \u00een Germania:<\/p>\r\n

„Sappho“ (poem epic), Leipzig: F. A. Brockhaus.<\/p>\r\n

„Hammerstein“ (poem epic), Leipzig: F. A. Brockhaus.<\/p>\r\n

1881<\/strong>
14\/ 26 martie 1881: prin votul Parlamentului, Rom\u00e2nia devine regat.<\/p>\r\n

10\/ 22 mai 1881: Incoronarea lui Carol I. \u015fi a Elisabetei ca prim\u0103 pereche regal\u0103 a Rom\u00e2niei.

Regina \u00ee\u0219i intensific\u0103 activitatea umanitar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, sus\u0163in\u00e2nd \u0219i \u00eencuraj\u00e2nd diferite proiecte sociale. Se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201eSocietatea Regina Elisabeta\u201c de dona\u0163ii ale Familiei regale pentru proiecte sociale \u0219i societatea \u201eFurnica\u201c de \u00eencurajare a industriei casnice.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

\u00cen Germania apare volumul „Rum\u00e4nische Dichtungen“ (Poezii rom\u00e2nesti) cu traduceri \u00een german\u0103 de Carmen Sylva \u015fi Mite Kremnitz, volum care p\u00e2n\u0103 la izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial va fi cel mai relevant volum de poezie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Germania.<\/p>\r\n

Regina \u00eencepe o colaborare literar\u0103 cu scriitoarea german\u0103 Mite Kremnitz (cumnata lui Titu Maiorescu, so\u0163ia doctorului Wilhelm Kremnitz, care devine medic al cur\u0163ii de la Bucure\u015fti). Colaborarea literar\u0103 a reginei cu Mite sub pseudonimul dublu \u201eDito und Idem\u201c dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1889. Dito \u015fi Idem public\u0103 mai multe volume comune \u00een Germaina (proz\u0103, romane epistolare, o pies\u0103 de teatru).<\/p>\r\n

1882<\/strong>
Sejur de tratament al Elisabetei \u00een Italia \u015fi Germania. La Segenhaus invit\u0103 mai mul\u0163 scriitori, arti\u015fti \u015fi\u00a0 muzicieni, printre care poetul Vasile Alecsandri, sculptorul german Carl Cauer \u015fi compozitorul suedez Ivar Hallstr\u00f6m.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Leidens Erdengang. Ein M\u00e4rchenkreis“, Berlin: Duncker.<\/p>\r\n

„Die Hexe“, (poem epic), inspirat de o statuet\u0103 a lui Carl Cauer, Berlin: Duncker.<\/p>\r\n

„Ein Gebet“, (nuvel\u0103), Berlin: Duncker.<\/p>\r\n

„Jehovah“, (poem epic), Berlin: Duncker, 1882 \u015fi Leipzig: Friedrich, 1882.<\/p>\r\n

„Les pens\u00e9es d’une reine“ (aforisme \u00een limba francez\u0103), volum \u00eengrijit \u015fi cu o prefa\u0163a despre Carmen Sylva de scriitorul francez Louis Ulbach, Paris: Calmann-L\u00e9vy.<\/p>\r\n

1882\/83<\/strong>
La sf\u00e2r\u015fitul anului 1882 apare \u00een Rom\u00e2nia edi\u0163ia \u00een traducere rom\u00e2n\u0103 a volumului \u201ePove\u015ftile Pele\u015fului\u201c (tradus\u0103 de Dimitrie A. Sturdza care \u00eens\u0103 nu este men\u0163ionat \u00een volum). Cartea este distribuit\u0103 \u00een \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti ca premiu pentru elevi. \u00cen Germania volumul apare \u00een prim\u0103vara anului 1883, prima edi\u0163ie este expirat\u0103 deja \u00een aprilie 1883, \u00eenc\u00e2t se reediteaz\u0103 \u00een acela\u015fi an La Bonn \u015fi Leipzig.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Pove\u015ftile Pele\u015fului“, Bucure\u015fti: Editura Ministerul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice.<\/p>\r\n

„Pelesch-M\u00e4rchen“ („Aus Carmen Sylva’s K\u00f6nigreich“, Bd. 1), Bonn: Strauss; Leipzig: Friedrich.<\/p>\r\n

1883<\/strong>
25 septembrie\/ 7 oktombrie 1883: inaugurarea Castelului Pele\u015f.<\/p>\r\n

1884<\/strong>
Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Meine Ruh'“ (poezii), Leipzig: W. Druglin; Berlin: Duncker, 1884.<\/p>\r\n

„Handzeichnungen“ (schi\u0163e, povestiri), Berlin, Duncker.<\/p>\r\n

„Mein Rhein“ (poezii), Leipzig: Titze.<\/p>\r\n

Apare primul roman epistolar \u00een colaborare cu Mite Kremnitz sub pseudonimul \u201eDito und Idem\u201c:<\/p>\r\n

„Aus zwei Welten“, Leipzig: Friedrich.<\/p>\r\n

1885<\/strong>
Regina sprijin\u0103 \u00eenfiin\u0163area societ\u0103\u0163ilor caritative \u201eMunca\u201d \u015fi \u201eAlbina\u201d.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Durch die Jahrhunderte“, „Aus Carmen Sylva’s K\u00f6nigreich“, Leipzig: Friedrich (\u201eDe prin veacuri. Din Regatul lui Carmen Sylva\u201c, vol. 2, con\u0163in\u00e2nd povestiri \u015fi legende rom\u00e2ne\u015fti de la Decebal \u015fi p\u00e2n\u0103 la Carol I, repovestite pentru copii; volum dedicat poetului V. Alecsandri)<\/p>\r\n

Elisabeta traduce \u00een german\u0103 romanul scriitorului francez Pierre Loti, „Pecheurs d’Islande“: „Islandfischer“, Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

1886<\/strong>
Regina \u00eencepe s\u0103 organizeze la Palatul regal din Bucure\u0219ti \u0219i la Castelul Pele\u0219 reprezenta\u0163ii artistice \u0219i muzicale, invit\u00e2nd arti\u0219ti cunoscu\u0163i ai vremii din Rom\u00e2nia \u0219i din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\r\n

Regina \u00eencepe s\u0103 picteze Evangheliaarul de la Curtea de Arge\u0219, \u00een stilul missalelor medievale; o va termina \u00een 1892 \u0219i o va dona m\u0103n\u0103stirii \u00een memoria fiicei sale, Principesa Maria.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Mein Buch“, D\u00fcsseldorf: Felix Bagel.<\/p>\r\n

„Astra“ (roman epistolar de Dito \u015fi Idem), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

„Anna Boleyn“ (tragedie de Dito \u015fi Idem), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

1887<\/strong>
Regina \u00eel invit\u0103 pe scriitorul francez Pierre Loti la Sinaia.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Es klopft“ (nuvel\u0103), Regensburg: Wunderling.<\/p>\r\n

„Feldpost“ (roman epistolar de Dito \u015fi Idem), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

1888<\/strong>
Pierre Loti public\u0103 la Paris a doua edi\u0163ie revizuit\u0103 de el a volumului de aforisme \u00een limba francez\u0103 ale reginei, \u201eLes pens\u00e9es d\u2019une reine\u201c (1888). Academia francez\u0103 \u00eei acord\u0103 reginei premiul Botta pentru literatur\u0103.<\/p>\r\n

Vizita \u00eemp\u0103r\u0103tesei Elisabeta a Austro-Ungariei (Sisi) la Sinaia.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Pelesch im Dienst“ (poveste autobiografic\u0103), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

„Rache und andere Novellen“ (nuvele de Dito \u015fi Idem), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

1889<\/strong>
Prin\u0163ul mo\u015ftenitor Ferdinand se stabile\u015fte \u00een Romania.<\/p>\r\n

C\u0103l\u0103toria Elisabetei la Domburg (Olanda). Compozitorul german August Bungert scrie aici muzica la poeziile Elisabetei pentru ciclul de c\u00e2ntece \u201eEine Reise in Liedern\u201c (O c\u0103l\u0103torie \u00een c\u00e2ntece).<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Lieder aus dem Dimbovitzathal“ (resp. „Der Rhapsode der Dimbovitza“\/ Rapsodul D\u00e2mbovi\u0163ei), volum poezii de Elena V\u0103c\u0103rescu, \u00een limba francez\u0103, inspirate din poezia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, traduse de Regina Elisabeta \u00een german\u0103; volum publicat la editura Srrauss din Bonn.<\/p>\r\n

Sejur la Segenhaus \u00eempreun\u0103 cu Elena V\u0103c\u0103rescu (domni\u015foar\u0103 de onoare a reginei) \u015fi compozitorul August Bungert pentru a pune pe note poeziile din volumul „Der Rhapsode des D\u00e2mbovitza“ (Rapsodul D\u00e2mbovi\u0163ei).<\/p>\r\n

1890<\/strong>
Regina Elisabeta devine membr\u0103 de onoare a Academiei Rom\u00e2ne.
C\u0103l\u0103torie \u00een marea Britanie \u015fi sejur de tratament la Llandudno (\u00een \u0162ara Galilor) unde Elisabeta este onorat\u0103 de barzi cu titlul de „Bardess of Wales“ (poet\u0103 a \u0162\u0103rii Galilor)<\/p>\r\n

Elisabeta o viziteaz\u0103 pe Regina Victoria a Marii Britanii la Balmoral.<\/p>\r\n

Sejur la Neuwied pentru a preg\u0103ti punerea \u00een scen\u0103 a piesei \u201eMeister Manole\u201c la Burgtheater din Viena, 1891.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Deficit“ (roman), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

„Frauenmuth“ (volum de piese de teatru), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

„Die Sphynx“ (poezie a reginei publicat\u0103 \u00een scrisul ei olograf \u015fi cu ilustra\u0163ii pictate de ea, cu note muzicale de August Bungert \u015fi traducerea poeziei \u00een francez\u0103 de Elena V\u0103c\u0103rescu), Friedrich Luckhardt, Berlin \u015fi G. Schirmer: New York.<\/p>\r\n

„Vom Ambo\u00df“ (aforisme), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

1891<\/strong>
Jubileul de 25 de ani ai domniei Regelui Carol\u00a0I.<\/p>\r\n

1891\/92<\/strong>
Principele mo\u015ftenitor Ferdinand se \u00eendr\u0103goste\u015fte de Elena V\u0103c\u0103rescu, domni\u015foara de onoare preferat\u0103 a Reginei Elisabeta care \u00eencurajeaz\u0103 rela\u0163ia lor \u015fi favorizeaz\u0103 logodna. Clasa politic\u0103 rom\u00e2n\u0103 fiind impotriva unei c\u0103s\u0103torii a principelui cu o descendent\u0103 a boierimii din Rom\u00e2nia, \u015fi Regele Carol I respinge ideea unei c\u0103s\u0103torii a celor doi. \u00centre Elisabeta \u015fi Carol I izbucne\u015fte un conflict conjugal (dup\u0103 cum arat\u0103 coresponden\u0163a dintre ei de la acea vreme) care ia propor\u0163ii politice.<\/p>\r\n

Elisabeta pleac\u0103 \u00een sejur de tratament la Vene\u0163ia, \u00eenso\u0163it\u0103 Elena V\u0103c\u0103rescu. Aici o viziteaz\u0103 \u015fi Pierre Loti.<\/p>\r\n

\u00cen septembrie Regele Carol o desparte pe Regin\u0103 de Elena V\u0103c\u0103rescu \u015fi o las\u0103 la tratament la Pallanza, deoarece Elisabeta sufer\u0103 de o paralizie a picioarelor. Regina r\u0103m\u00e2ne la Pallanza p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie 1892. Aici o viziteaz\u0103 arhitectul regal Andr\u00e9 Lecomte du Nouy timp de 7 luni, din \u00eendemnul regelui. Lecomte o \u00eendrum\u0103 pe regin\u0103 la pictur\u0103, sf\u0103tuind-o pentru miniaturile \u00een stil medieval la care lucreaz\u0103 (pentru Evangheliarul de la Curtea de Arge\u015f) \u015fi colaboreaz\u0103 la ilustratea unei c\u0103r\u0163i de pove\u015fti a reginei, \u201eMonsieur Hampelmann\u201c, publicat\u0103 ulterior, \u00een 1898, la Bucure\u015fti.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Handwerkerlieder“ (poezii), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

„Heimath“ (poezii), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

„Meerlieder“ (poezii), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

„Weihnachtskerzchen von Pallanza“ (poezii), Pallanza: Vercellini.<\/p>\r\n

1892<\/strong>
Regina Elisabeta se stabile\u015fte la Segenhaus l\u00e2ng\u0103 Neuwied, \u00een vila mamei sale, unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 se reface, \u00een 1894.<\/p>\r\n

\u00cen iunie, la M\u00fcnchen, are loc logodna Prin\u0163ului Mo\u015ftenitor Ferdinand cu Prin\u0163esa Maria de Edinburgh.<\/p>\r\n

15 august 1892: Prin\u0163esa Maria de Edinburgh, \u00eempreun\u0103 cu mama sa, Marea Duces\u0103 Maria, Duces\u0103 de Edinburgh \u015fi de Saxa-Coburg, o viziteaz\u0103 pe Regina Elisabeta la Segenhaus.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Meister Manole“ (pies\u0103 de teatru), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

„Bucarest“ (eseu \u00een limba francez\u0103), publicat \u00een: Les Capitales du Monde, No. 12, P. 297-320, Paris.<\/p>\r\n

1892\/93<\/strong>
29 decembrie 1892\/ 10 ianuarie 1893: nunta perechii mo\u015ftenitoare a Rom\u00e2niei la palatul de la Sigmaringen. Regina Elisabeta nu ia parte, fiind mai departe paralizat\u0103 la picioare.<\/p>\r\n

3 octombrie 1893: se na\u015fte Principele Mo\u015ftenitor Carol, primul copil al perechii mo\u015ftenitoare Ferdinand \u015fi Maria ai Rom\u00e2niei (care va deveni Regele Carol al II-lea).<\/p>\r\n

1893<\/strong>
Elisabeta este \u00een continuare \u00een exil la Segenhaus.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Um ein paar Stiefelchen“ (comedie), Neuwied: Str\u00fcder.<\/p>\r\n

1894<\/strong>
Septembrie 1894: Regina Elisabeta revine \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\r\n

29 septembrie 1894: se na\u015fte Prin\u0163esa Elisabeta, fiica perechii mo\u015ftenitoare Ferdinand \u015fi Maria ai Rom\u00e2niei (care va deveni regina Greciei).
15 noiembrie 1894: nunta de argint a perechii regale Carol I \u015fi Elisabeta.<\/p>\r\n

1895<\/strong>
14 martie 1895: Regele Carol I inaugureaz\u0103 Biblioteca Universitar\u0103 \u201eCarol I\u201c din Bucure\u0219ti \u015fi \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Funda\u0163ia Carol I, don\u00e2nd suma de 200.000 de lei Ministerului Cultelor \u0219i \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului ca sprijin financiar.
14\/ 26 septembrie 1895: Inauguratea Podului peste Dubn\u0103re de la Cernavod\u0103. Regele Carol I bate simbolic ultimul nit. \u00a0<\/p>\r\n

1896<\/strong>
Septembrie 1896: Vizita \u00cemp\u0103ratului Franz Joseph al Austro-Ungariei la Bucure\u015fti \u015fi Sinaia.<\/p>\r\n

Regina acord\u0103 patronajul onorific Policlinicii \u201eRegina Elisabeta\u201c care le ofer\u0103 consulta\u0163ii gratuite celor nevoia\u0219i.<\/p>\r\n

1898<\/strong>
Regina \u00eel cunoa\u0219te pe George Enescu, pe care \u00eel \u201eadopt\u0103 suflete\u0219te\u201c \u0219i c\u0103ruia \u00eei sprijin\u0103 cariera muzical\u0103.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Monsieur Hampelmann“, carte de pove\u015fti \u00een patru limbi: german\u0103, rom\u00e2n\u0103, francez\u0103, englez\u0103, ilustra\u0163ii de Andr\u00e9 Lecomte du Nouy, arhitectul Casei regale, \u015fi facsimile ale textului \u00een scrisul olograf al reginei; Bucure\u015fti: Carol G\u00f6bl. Ilustra\u0163iile pentru carte au fost realizate de Andr\u00e9 Lecomte du Nouy \u00een 1892 la Pallanza.<\/p>\r\n

1899<\/strong>
27 dezember 1899: se na\u015fte Prin\u0163esa Maria (alintat\u0103 Mignon), fiica perechii mo\u015ftenitoare Ferdinand \u015fi Maria ai Rom\u00e2niei (care va deveni regina Iugoslaviei).<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Die beiden Masken“(„Les deux Masques“) de Paul de Saint-Victor, tradus\u0103 din francez\u0103 \u00een german\u0103 de Carmen Sylva, 3 volume, Berlin: Duncker, 1899-1900.<\/p>\r\n

1900<\/strong>
Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Thau“ (poezii), Bonn.<\/p>\r\n

„Seelengespr\u00e4che“ (texte religioase), Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

1901<\/strong>
Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„M\u00e4rchen einer K\u00f6nigin“ (pove\u015fti), cu ilustra\u0163ii de Elias, Fidus, Kado, Bonn: Strauss.<\/p>\r\n

1902<\/strong>
Moartea mamei reginei, principesa-v\u0103duv\u0103 Maria de Wied. Elisabeta mo\u015ftene\u015fte Villa Segenhaus l\u00e2ng\u0103 Neuwied pe care o folose\u015fte ca loc de \u00eent\u00e2lnire cu arti\u015fti \u015fi c\u0103rturari.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Es ist vollbracht. Das Leben meines Bruders Otto Nicholas, Prinz zu Wied“ (Povestea vie\u0163ii fratelui mezin al Elisabetei), Berlin: Duncker.<\/p>\r\n

1903<\/strong>
Regina Elisabeta \u00eenfiinteaz\u0103 Institutul evanghelic al Diaconeselor la Bucure\u015fti.<\/p>\r\n

5 august 1903: se na\u015fte prin\u0163ul Nicolae, fiul perechii mo\u015ftenitoare Ferdinand \u015fi Maria ai Rom\u00e2niei.\u00a0<\/p>\r\n

1903<\/strong>
Sejur al reginei la Segenhaus \u00een septembrie. Printre invita\u0163i se afl\u0103 violonistul George Enescu, celistul Dimitrie Dinicu \u015fi secretarul reginei Edgar Dall’Ordo, de asemenea violonist. Enescu compune muzica la poezia \u201eRegen\u201c (Ploaie) de Carmen Sylva.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Unter der Blume“ (poezii), Regensburg.<\/p>\r\n

„Gefl\u00fcsterte Worte“ (eseuri \u015fi liric\u0103), 5 volume, Regensburg: Wunderling, 1903-1912.<\/p>\r\n

1904<\/strong>
C\u0103l\u0103toria familiei regale \u015fi princiare pe Dun\u0103re din 27 aprilie\/10 mai p\u00e2n\u0103 la 3\/16 mai 1904. Regina public\u0103 despre aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een 1905 volumul german \u201eRheintochters Donaufahrt\u201c, care apare \u015fi \u00een traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u201ePe Dun\u0103re\u201c.<\/p>\r\n

Regina acord\u0103 \u00eenaltul patronaj diferitelor societ\u0103\u0163i umanitare, dintre care \u0219i Societatea \u201eP\u00e2inea Zilnic\u0103\u201c, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1904.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„In der Lunca. Rum\u00e4nische Idylle“ (povestire), volum dedicat lui George Enescu, cu dou\u0103 ilustra\u0163ii dup\u0103 picturi de Nicolae Grigorescu, Regensburg: Wunderling.<\/p>\r\n

1905<\/strong>
Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Rheintochters Donaufahrt“, Regensburg: Wunderling.<\/p>\r\n

\u201ePe Dun\u0103re\u201c, Bucure\u015fti: Socec.<\/p>\r\n

1906<\/strong>
Se organizeaz\u0103 o mare expozi\u0163ie na\u0163ional\u0103 jubiliar\u0103 \u00een Bucure\u0219ti cu ocazi a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I \u0219i 25 de ani de la proclamarea Regatului.
Inaugurarea proiectului pentru nev\u0103z\u0103tori \u201eVatra Luminoas\u0103\u201c din Bucure\u0219ti, ini\u0163iat de Regina Elisabeta; Regele Carol I doneaz\u0103 500 000 de lei.<\/p>\r\n

1907<\/strong>
\u00cen Moldova, izbucne\u0219te r\u0103scoala \u0163\u0103ranilor care cuprinde \u00eentreaga \u0163ar\u0103, fiind nevoie de interven\u0163ia armatei pentru a restabili ordinea.<\/p>\r\n

Regina sprijin\u0103 cultivarea viermilor de m\u0103tase \u0219i confec\u0163ionarea \u0163es\u0103turilor de m\u0103tase, pentru a spori industria casnic\u0103 la sate. Astfel, se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Societatea \u201e\u0162es\u0103toarea\u201c.
Octombrie: vizita la Bucure\u0219ti a Marelui Duce Vladimir al Rusiei.
22 octombrie, moartea fratelui Reginei Elisabeta, principele Wilhelm de Wied.<\/p>\r\n

1908<\/strong>
23 decembrie 1908: se na\u0219te Principesa Ileana, al cincilea copil al cuplului princiar Ferdinand \u0219i Maria.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Mein Penatenwinkel“ (memorii), Frankfurt am Main: Minjon.<\/p>\r\n

1909<\/strong>
Aprilie 1909: vizita la Bucure\u0219ti a Principelui Mo\u0219tenitor al Prusiei Friedrich Wilhelm. Cu ocazia celei de\u2011a 70 anivers\u0103ri, Regele Carol I prime\u0219te de la \u00cemp\u0103ratul Wilhelm al II\u2011lea epole\u0163ii \u0219i bastonul de feldmare\u0219al al armatei germane.<\/p>\r\n

20 aprilie 1909: Regina \u00eei d\u0103ruie\u0219te Regelui de ziua sa un potir de cle\u0219tar cu un pocrov\u0103\u0163 \u00eempodobit cu m\u0103rg\u0103ritare, lucrat de m\u00e2n\u0103 chiar de Regin\u0103, \u00eenso\u0163it de poemul \u201eDer Kelch, der war von Bergcrystall\u201c (\u201ePotirul vie\u0163ii\u201c).<\/p>\r\n

Iulie 1909: vizita Arhiducelui Franz Ferdinand al Austro-Ungariei.<\/p>\r\n

1910<\/strong>
April: vizita Regelui Carl Gustav al Suediei la Sinaia.<\/p>\r\n

1911<\/strong>
August: vizita Principelui Mo\u0219tenitor al Imperiului Otoman Jussuf Izzedin la Sinaia.<\/p>\r\n

1912<\/strong>
Cu ocazia \u00eemplinirii a 35 de ani de la victoria de la Plevna, Regele Carol I prime\u0219te de la \u0162arul Nicolae al II\u2011lea bastonul de feldmare\u0219al al armatei ruse.<\/p>\r\n

3 decembrie 1912: se na\u0219te Principele Mircea, ultimul copil al cuplului princiar Ferdinand \u0219i Maria.<\/p>\r\n

1913<\/strong>
\u00cen urma unei conflagra\u0163ii, Rom\u00e2nia preia Cadrilaterul. 10 august 1913: Pacea de la Bucure\u0219ti.<\/p>\r\n

Publica\u0163ii:<\/p>\r\n

„Aliunde“ (aforisme \u00een limba francez\u0103, cu o dedica\u0163iea reginei \u00a0\u00een memoria doamnei ei de onoare Catherine Ecsarho), Bucure\u015fti: Minerva.

29 decembrie 1913: s\u0103rb\u0103torirea \u00eemplinirii celor 70 de ani ai Reginei.<\/p>\r\n

1914<\/strong>
Izbucne\u015fte Primul R\u0103zboi Mondial. De\u0219i Regele \u00ee\u015fi dore\u015fte ca \u0163ara s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Puterile Centrale, Consiliul de Coroan\u0103 stabile\u0219te neutralitatea Rom\u00e2niei.<\/p>\r\n

1\/14 iunie 1914: vizita \u0162arului Nicolae al II\u2011lea \u0219i a Familiei imperiale ruse la Constan\u0163a.<\/p>\r\n

27 septembrie\/ 10 octombrie 1914, Sinaia: moare la Sinaia Regele Carol I \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219.<\/p>\r\n

Regina v\u0103duv\u0103 Elisabeta se retrage la Curtea de Arge\u0219.<\/p>\r\n

1915<\/strong>
Elisabeta revine la Bucure\u0219ti pentru o opera\u0163ie de cataract\u0103.<\/p>\r\n

1916<\/strong>
18 februarie \/ 2 martie 1916: Regina Elisabeta moare la Bucure\u0219ti \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 la Curtea de Arge\u0219 al\u0103turi de Regele Carol I \u0219i de fiica lor, Principesa Maria, decedat\u0103 \u00een 1874 (ale c\u0103rei oseminte au fost aduse atunci de la Cotroceni la Curtea de Arge\u0219).<\/p>\r\n

 <\/p>\r\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Leben und Werk Regina Elisabeta – Carmen Sylva. Via\u0163a \u015fi opera literar\u0103 (1843-1916) \u201eOare nu este destinul meu unul minunat cu tragismul s\u0103u, cu dulcea\u0163a lui, cu str\u00e2mtoarea unei \u00eenchisori \u015fi \u0163\u0103rmuri nelimitate? F\u0103r\u0103 de una, nici cealalt\u0103 nu ar fi fost posibil\u0103, doar c\u0103 eu nu pot profita prea mult, eu simt doar str\u00e2mtoarea.\u2013 … <\/p>\n

Mehr \u00fcber „Via\u0163a \u015fi opera“ <\/span>Lesen<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":137,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-80","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/80","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=80"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/80\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":156,"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/80\/revisions\/156"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/137"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sizimmermann.de\/carmensylva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=80"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}